Valori generale ale școlii

  •  Deschidere – la nou, în relaţii interumane către practici europene pentru parteneriat.
  • Echipă – învăţăm să dezvoltăm în comun experienţe individuale.
  • Dezvoltare personală – prin formare şi perfecţionare permanentă.
  • Eficienţă – în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii exprimată prin raportul efort – rezultate; a da tot ce ai mai bun în orice împrejurare.
  • Perseverenţa – a fi consecvent şi a găsi puterea de a merge mai departe în ciuda dificultăţilor, a eşecurilor personale.
  • Respectul – a arăta consideraţie faţă de oameni, faţă de autorităţi, faţă de proprietate şi, nu în ultimul rând, faţă de propria persoană.
  • Responsabilitatea – a duce la îndeplinire cu consecvenţă obligaţiile care revin fiecăruia, asumarea răspunderii pentru propriile acţiuni.
  • Autodisciplina – a avea control asupra propriilor acţiuni, cuvinte, dorinţe, impulsuri şi a avea un comportament adecvat oricărei situaţii.

Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar

  • principiul echităţii – în baza căruia accesul la învăţare se realizează fără discriminare;
  • principiul calităţii – în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi la bune practici naţionale şi internaţionale;
  • principiul relevanţei – în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi social-economice;
  • principiul eficienţei – în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale maxime, prin gestionarea resurselor existente;
  • principiul descentralizării – în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicaţi direct în proces;
  • principiul răspunderii publice – în baza căruia unităţile şi instituţiile de învăţământ răspund public de performanţele lor;
  • principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi dialogului intercultural;
  • principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român;
  • principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase;
  • principiul asigurării egalităţii de şanse;
  • principiul autonomiei universitare;
  • principiul libertăţii academice;
  • principiul transparenţei – concretizat în asigurarea vizibilităţii totale a deciziei şi a rezultatelor, prin comunicarea periodică şi adecvată a acestora;
  • principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii, dogme religioase şi doctrine politice;
  • principiul incluziunii sociale;
  • principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia;
  • principiul participării şi responsabilităţii părinţilor;
  • principiul promovării educaţiei pentru sănătate, inclusiv prin educaţia fizică şi prin practicarea activităţilor sportive;
  • principiul organizării învăţământului confesional potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut;
  • principiul fundamentării deciziilor pe dialog şi consultare;
  • principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de învăţământ.

Idealul educaţional din Romania

  • Legea educatiei asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului fundamental la învăţătură pe tot parcursul vieţii. Legea reglementează structura, funcţiile, organizarea şi funcţionarea sistemului naţional de învăţământ de stat, particular şi confesional.
  • Legea are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi cognitive, capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale şi cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de utilitate directă, în profesie şi în societate.
  • Misiunea asumată de lege este de formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii româneşti, în acord cu noile cerinţe, derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi din funcţionarea în contextul globalizării, şi de generare sustenabilă a unei resurse umane naţionale înalt competitive, capabilă să funcţioneze eficient în societatea actuală şi viitoare.
  • Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.
  • Statul asigură cetăţenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de învăţământ preuniversitar şi superior, precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii, fără nicio formă de discriminare.

Educaţia şi formarea profesională

Educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor, au ca finalitate principală formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, deprinderi/abilităţi şi aptitudini, necesare pentru:

  • În domeniul educaţiei şi al formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, dispoziţiile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplică dispoziţiile prezentei legi.
  • Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului şcolar, respectiv universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege.
  • Prin excepţie de la prevederile alin. (2), dispoziţiile prezentei legi care vizează evaluările naţionale de la finalul învăţământului gimnazial sau liceal se aplică începând cu promoţia aflată în primul an al învăţământului gimnazial, respectiv liceal, la data intrării în vigoare a modificării sau a completării.
  • În România sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român, conform legislaţiei în vigoare.
  • Regimul actelor de studii emise de unităţile şi de instituţiile de învăţământ se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
  • Conţinutul şi formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
  • În unităţile, în instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate şi orice activităţi care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a tinerilor, respectiv a personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, precum şi activităţile de natură politică şi prozelitismul religios.

Trebuie sa respectam urmatoarele criterii :

  • copiii trebuie respectaţi şi ascultaţi;
  • atât copiii, cât şi aspiraţiile acestora nu trebuie îngrădite;
  • căutarea metodelor de îmbunătăţire a înţelegerii, cunoaşterii şi a abilităţilor practice reprezintă un proces continuu care trebuie sprijinit de către profesor;
  • copiii sunt încurajaţi să creadă că pot şi trebuie să facă bine un lucru „de prima dată”;
  • teama nu are ce căuta în acest proces;
  • părinţii sunt încurajaţi să joace un rol activ în cadrul acestui proces;
  • Toţi elevii doresc să înveţe şi ei trebuie încurajaţi în acest sens;
  • Dacă unii refuză să o facă sau întâmpină dificultăţi, ei trebuie ajutaţi să le depăşească şi să nu fie etichetaţi drept „dificili”;
  • Toţi copiii au capacitatea de a învăţa. Obiectivul trebuie să fie cel de îmbunătăţire continuă a performanţelor şi a încrederii în forţele proprii, nu cel de cuantificare a eşecurilor;
  • Competiţia este un lucru natural, dar cooperarea este mult mai eficientă în îndeplinirea sarcinilor. Cele două nu sunt ireconciliabile; nu există o metodă „sfântă” de predare. Există loc pentru o multitudine de metode; în clasă, profesorii trebuie să fie mentori, nu doar manageri, supervizori sau instructori.
  • Şcoala creează şi întreţine strânse legături cu comunitatea locală.

TEL VERDE : 0800816257 în intervalul orar 8:00-16:00, de luni până vineri